Rolul creierului în viziune.

Fiziologie[ modificare modificare sursă ] Encefalul funcționează ca un sistem centralizat complex la un nivel superior, ce coordonează comportarea organismului în funcție de informațiile primite. De fapt, nu toate informațiile de la nervii periferici ajung până la scoarța cerebrală ci, prin împletiturile nervilor plexurisunt reținute în unii centri nervoși externi, precum măduva spinării sau bulbul rahidian.

Deci, la unele informații reacționăm inconștient, prin reflexe. La animalele cu un sistem nervos superior, precum la om, există acest sistem nervos autonom, care funcționează independent de sistemul nervos central din creier.

Acest sistem nervos autonom coordonează mai rapid, ușurează activitatea creierului, care ar fi supraîncărcat de informații, putând ajunge la blocarea activității cerebrale inhibiția corticală. Printre astfel de reflexe ale sistemului nervos vegetativ se pot aminti: respirațiaactivitatea cardiacă, digestiaexcrețiasetea și reproducerea.

Funcția creierului se realizează printr-o rețea densă de neuroni. Această activitate a creierului se măsoară prin EEG electro-encefalo-gramăcare stabilește intensitatea biocurenților rolul creierului în viziune la acest nivel.

Diferențierea structurală și funcțională a celulelor nervoase cu diferite ierarhii pe scara evoluției speciilor se manifestă prin apariția inteligenței și a capacității de a învăța, prin proprietățile plastice neuronale.

Lobii scoarței cerebrale: lobul frontal roșutemporal verdeoccipital galben și parietal portocaliu.

Cerebelul albastru nu face parte din telencefal. Creierul este format din trei părți principale: anterioară, medie și posterioară. Encefalul cuprinde: trunchiul cerebral - aici își au originea 10 din cei 12 nervi cranienieste sediul unor reflexe somatice și vegetative.