Clinici de ochi, Ekaterinburg Posts

Recomandări pentru educatorii cu deficiențe de vedere, Asistență corectivă și pedagogică pentru deficiențe de vedere

Bază de date online cu bune practici pentru dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate Bune practici de favorizare a incluziunii copiilor cu deficiențe în școala publică prin: depistare precoce a deficienței, intervenție timpurie, debut școlar în școala publică, trasee educaționale compatibile cu tipul și gradul de deficiență.

Bune practici de favorizare a incluziunii copiilor cu deficiențe în școala publică recomandări pentru educatorii cu deficiențe de vedere depistare precoce a deficienței, intervenție timpurie, debut școlar în școala publică, trasee educaționale compatibile cu tipul și gradul de deficiență.

recomandări pentru educatorii cu deficiențe de vedere stări vizualizate

Intervenția timpurieeste cunoscută ca o mișcare socială, un domeniu de specializare profesională și științifică, o condiție sine qua non pentru sporirea eficienței procesului de recuperare și inserție socială a copiilor cu CES, datorate unor deficiențe care pot duce la diferite tipuri de handicap. Depistarea trebuie făcută prin medicii pediatri dar și prin medicii de celelalte specialitpți care în consultarea copilului întâlnesc tulburări în dezvoltare sau unele deficiențe care ar putea să indice existența unei deficiențe mintale.

Asistență pedagogică cu deficiențe de vedere,

Evidența deficienților mintali, tratarea și îndrumarea socio-profesională trebuie să se facă prin laboratoarele de sănătate mintală înființate la nivelul fiecărui județ. Depistarea este făcută și de familie. Pentru aceasta părinții trebuie informați ca atunci când observă unele întârzieri în dezvoltarea copiilor lor sau unele deficiențe să se adreseze medicului psihiatru.

recomandări pentru educatorii cu deficiențe de vedere ce fructe să mănânci pentru viziune

Procesul integrării educaționale a copiilor cu cerințe speciale în educație presupune elaborarea și aplicarea unui plan de intervenție individualizat, centrat pe folosirea unor modalități eficiente de adaptare a curriculumului și pe diversificarea ofertelor de învățare în cadrul lecțiilor. Didactica psihopedagogică a relevat principiul conform căruia este mai bine să greșești supraaprecierea copilului orientat inițial spre învățământui obișnuit, decât să-i preciezi calitățile reale, orientându-l cu ușurință spre învățământui special.

Pentru dezvoltarea percepției vizuale cu insuficiență vizuală favoriza integrarea copiilor cu deficiență mintală în structurile învățământului de masă și în comunitățile din care fac parte, este nevoie de aplicarea unor măsuri cu caracter ameliorativ sau de sprijinire.

Procesul integrării educaționale a copiilor cu cerințe speciale presupune elaborarea și aplicarea unui plan de intervenție individualizat, centrat pe folosirea unor modalități eficiente de adaptare a curriculumului și pe diversificarea ofertelor de învățare în cadrul lecțiilor. În acest scop, principalele strategii care ar putea fi folosite pentru proiectarea unui curriculum din învățămantul incluziv recomandări pentru educatorii cu deficiențe de vedere referă la: - selectarea unor conținuturi din curriculumul general adresat copiilor normali, care pot fi înțelese și însușite de copii cu deficiențe și renunțarea la alte continuțuri cu un grad ridicat de complexitate; - accesibilizarea întregului conținut printr-un proces de simplificare, astfel încât să fie înțeles și însușit de elevii cu cerințe speciale; - diversificarea componentelor curriculumului general prin introducerea elevilor cu cerințe educative speciale într-o varietate de activități individuale, compensatorii, terapeutice, destinate recuperării acestora și asigurarea participării lor în mod eficient la activitățile desfășurate în învățământul obișnuit.

Un element fundamental de care trebuie să se țină seama la proiectarea curriculumului destinat elevilor cu cerințe speciale îl constituie tipul și gradul deficienței; experiența practică a demonstrat ca pentru elevii cu deficiențe severe sau cu deficiențe grave asociate, este mai indicată școlarizarea în instituții speciale, după un curriculum propriu, beneficiind de strategii didactice adaptate nivelului lor de receptare și întelegere a conținuturilor. În cazul acestor copii, procesul integrării sociale va fi sprijinit cu precădere prin valorificarea altor resurse existente la nivelul comunitățtii centre de zi, asociații sau grupuri de părinți organizații umanitare sau de sprijinire a persoanelor aflate in dificultate etc.

În cazul elevilor cu deficiențe senzoriale sau fizice, considerați ca fiind normal dezvoltați din punctul de vedere al potențialului intelectual, adaptarea curriculară se realizează prin extensiune, adică în curriculumul comun tuturor categoriilor de elevi sunt introduse, după cum specificam ceva mai sus, o serie de activități suplimentare specifice de demutizare, de insușire a unor Viziunea Vera Brejnev specifice precum dactilemele, alfabetul Braille, limbajul semnelor etc.

Educația astfel concepută nu se rezumă doar la o plasare, pur si simplu, a deficienților în colectivități obișnuite de copii. Sunt necesare cel puțin două condiții pentru a asigura succesul acțiunii: - o pregătire specială prealabilă integrării, care să favorizeze achiziția operațiilor elementare, condiție pentru însușirea elementelor fundamentale ale programei comune ; - o asistență psihopedagogică și medicală de specialitate, pe toată durata școlarizării în unitățile obișnuite de învățământ, pentru preântâmpinarea fenomenelor de inadaptare școlară.

Aceste cerințe reclamă existența unei rețele instituționalizate de asistență și servicii pentru categoriile de elevi cu cerințe speciale. În unele țări cu tradiție în acest sens se întâlnesc instituții de readaptare cu profil special, psihopedagogic și medical: centre de reeducare, centre de recuperare, clinici de observare si reabilitare.

Reușita succesului programelor de intervenție individualizate depinde, în mod esențial, de vârsta copilului. Decizia asupra integrării unui copil cu cerințe educative speciale în învățământul de masă se ia pentru fiecare caz în parte în urma unei expertize complexe asupra copilului, a consultării factorilor direct implicării în acest proces și a evaluării situațiilor de risc.

Educația incluzivă este un act responsabil, asumat de personalul școlii, de comunitate, de familie și nu trebuie perceput ca un proces de subminare a școlilor obișnuite, și ca un proces de normalizare a vieții persoanelor aflate în dificultate ajunse în această stare ca urmare a unor evenimente independente de voința lor și ca o măsură de conștientizare a rolului de instituție publică al școlii, în care toți au dreptul să aibă acces în calitate de cetățeni cu drepturi egale ai comunității.

Integrarea copiilor cu deficiență mintală Problema cu totul specială apare în cazul integrării copiilor cu deficiență mintală în clasele mai mari sau în finalul procesului de școlarizare, atunci când solicitările depășesc cu mult capacitatea lor de utilizare a gândirii formale, iar dezideratul unei calificări și al integrării sociale, prin participare la activitățile productive, depășește limitele ergoterapiei, prioritară în etapele anterioare.

Actuala formă de pregătire profesională pentru această categorie de deficienți este total ineficientă. O posibilă soluție ar fi integrarea acestor copii în școlile obișnuite de ucenici, unde pot învăța o meserie cu cerere pe piața muncii, urmată de angajarea și integrarea în unități productive.

Latest Posts

În aceste situații, absolvenții respectivi, fără experiență și fără abilitate în planul relațiilor sociale, pot beneficia de supraveghere și îndrumare din partea părinților, tutorilor sau altor persoane calificate.

Integrarea copiilor cu deficiențe de vedere Un elev cu deficiență de vedere trebuie privit la fel ca oricare dintre elevii clasei, fără a exagera cu gesturi de atenție și fără a fi favorizat rnai mult decât ar cere gradul și specificul deficienței sale. Elevii cu handicap de vedere trebuie încurajați să se deplaseze prin clasă, pentru a învăța să evite obstacolele și să identifice cu mai multa ușurință locurile unde să acorde o atenție deosebită, să fie apreciati mai ales cu ajutorul expresiilor verbale sau cu atingeri tactile, să realizeze în principiu aceleași sarcini ca și colegii lor de clasă, iar acolo unde nu este posibil, să se adapteze mijloacele de învățământ și conținutul sarcinilor de lucru la posibilitatile reale ale acestor elevi.

În cadrul activităților de predare-învățare în clasele unde sunt integrați elevi cu vedere slaba trebuie să se acorde o atenție deosebită unor elemente care să asigure egalizarea șanselor în educația școlară.

recomandări pentru educatorii cu deficiențe de vedere viziune nouă în

În cazul elevilor nevăzători, intervin o serie de particularități care afectează procesul didactic, deoarece aceștia folosesc citirea și scrierea în alfabetul Braille, au nevoie de un suport intuitiv mai bogat și mai nuanțat pentru înțelegerea celor predate, au nevoie de metode si adaptări speciale pentru prezentarea și asimilarea conținuturilor învățării, este necesară intervenția unui interpret și alocarea unui timp suplimentar de lucru.

Integrarea copiilor cu deficiențe de auz Reprezintă o problemă destul de controversată în multe țări din lume, deoarece pierderea auzului la vârste mici determină imposibilitatea dezvoltării normale a limbajului și, implicit, a gândirii copilului, cu consecințe serioase în planul dezvoltării sale psihice.

Din acest motiv, diagnosticul precoce al pierderii de auz, urmat de protezarea auditivă timpurie, este cea mai eficientă cale de compensare a auzului și garanția reușitei integrării școlare a copilului cu tulburari de auz.

  • Începutul anului școlar aduce cu el testările inițiale, prin care cadrele didactice stabilesc nivelul actual al clasei de elevi și se orientează astfel pentru a-și planifica orele și modul de predare.
  • Asistență psihologică copiilor cu deficiențe de auz și de vedere Asistență psihologică copiilor cu deficiențe de auz și de vedere Asistență corectivă și pedagogică pentru deficiențe de vedere Asistență pedagogică copiilor cu deficiențe de vedere Asistență pedagogică cu deficiențe de vedere, Ceea ce diferă sunt modalitîţile de aplicare a cerinţelor didactice la condiţiile, dificultăţile şi nevoile speciale ale elevilor nevăzători.
  • Dacă îmi dau frâu liber sentimentelor, îmi pierd nepărtinirea, obiectivitatea.
  • Recomandări pedagogice pentru învățarea copiilor cu deficiențe de vedere
  • Vederea asigură copilului în primul rând experiențe prin care el se percepe ca fiind distinct de restul lumii - o vede pe mama sa venind și plecând, învață că ea este un obiect separat.
  • Program de sprijin psihologic pentru persoanele cu deficiențe de vedere.
  • Шифр в миллион бит едва ли можно было назвать реалистичным сценарием.

Odată cu integrarea școlară a copilului deficient de auz se impun anumite cerințe privind modul de organizare al clasei, metodele de prezentare a conținuturilor, strategiile de comunicare în clasă. Integrarea copiilor cu handicap fizic Manifestările din sfera motricității trebuie privite în relație strânsă cu dezvoltarea intelectuală,expresia verbală și grafică, maturizarea afectiv-motivațională și calitatea relațiilor interindividuale ca expresie a maturizării sociale.

recomandări pentru educatorii cu deficiențe de vedere vederea deteriorează vitaminele

In cazul copiilor nedeplasabili, legislația prevede posibilitatea pregătirii școlare la domiciliu, după o expertiză complexă, copilul putând fi înscris la cea mai apropiată școală, stabilindu-se un curriculum adaptat situației sale, un număr mediu săptamânal de lecții susținute de cadre didactice specializate în activități cu elevii deficienți și care fac parte din corpul didactic al școlii respective.

O particularitate a acestei categorii de copii este aceea că, în lipsa altor deficiențe, ei pot fi normali din punct de vedere intelectual. Integrarea copiilor cu tulburări de comportament Presupune aplicarea unor strategii de intervenție psihopedagogică destinate prevenirii și corectării comportamentelor indezirabile mediului școlar și social.

recomandări pentru educatorii cu deficiențe de vedere viziunea mea a fost restabilită

Un rol important în cadrul acestui proces revine consilierului școlar care poate folosi o varietate de metode și tehnici de consiliere destinate schimbării sentimentelor și atitudinilor ce stau la baza apariției tulburărilor de comportament.

Activitatea educativă cu elevii care prezintă tulburări de comportament solicită din partea fiecărui profesor o foarte bună cunoaștere a naturii umane, a strategiilor de cunoaștere a personalității elevilor și o capacitate empatică deosebită necesară înțelegerii și acceptării celor din jur așa cum sunt ei în realitate, cerințe de vizualizare electrician calitățile și defectele lor.

Orice copil poate întâmpina dificultăți de învățare sau de adaptare școlară datorate unor multiple cauze, dependente sau nu de voința sa. Acest fapt nu trebuie sa constituie un argument în stereograme pentru vedere cum să arăți excluderii sale din școala de masă și transferarea într-o școală specială.

recomandări pentru educatorii cu deficiențe de vedere pro și contra hipermetropie

Abordând o perspectivă curriculară deschisă, transparentă și flexibilă, putem veni în întâmpinarea cerințelor unui număr cât mai mare de elevi, inclusiv pentru elevii care sunt excluși în mod curent din școlile obișnuite.

De asemenea, profesorii își pot schimba atitudinea față de cerințele impuse de școala diversității, încurajându-i să-și dezvolte o nouă optică asupra activităților didactice care presupun un parteneriat activ între elevii clasei și profesor. Prezentăm, în recomandări pentru educatorii cu deficiențe de vedere, câteva modele de intervenție timpurie.

Echipa de intervenție timpurie acționează asupra familiilor cu copii deficienți, asigurând: a o acțiune de consiliere și de informare; b consiliere privind diagnosticul și consecințele acestuia asupra copilului, ținând seama de evoluția previzibilă a defectului și deficienței și de punerea în lucru a mijloacelor de compensare pentru nevăzători, surzi etc.

Proiectul psihopedagogic presupune o evaluare predictivă și una formativă a acțiunilor educative și corectiv compensatorii. Obiectivele care se fixează trebuie să fie întotdeauna clare, realizabile și limitate, fixându-se perioada de timp necesară pentru a fi atinse.

Pornind de la această exigență, prima distincție majoră în planurile de intervenție este cea operată între strategiile proactive și strategiile reactive.

Realizarea acestor programe necesită o strânsă conlucrare între echipa de profesioniști, în rândul căreia există și un psihopedagog — ca profesor itinerant — și părinții copiilor cu CES. Deci, și în sistemul legislativ românesc referitor la copiii cu CES trebuie prevăzută intervenția timpurie, prin munca în echipă interdisciplinară, inclusiv prin aportul profesionist al psihopedagogului itinerant, care conlucrează in mod adecvat fiecărui caz cu părinții copiilor cu CES.

Educația integrată ii va permite copilului cu CES să trăiască alături de ceilalți copii tipici, să desfășoare activități comune, dobândind abilități indispensabile pentru o viață cât mai apropiată de normalitate, pentru o adecvată inserție socială. In cadrul reabilitării, intervenția timpurie reprezintă o trăsătură comună în toate țările comunitare, ea fiind recunoscută ca fiind metoda cea mai eficientă preventivă si terapeutică în favoarea copiilor cu cerințe speciale.

Intervenția precoce reprezintă o prioritate în cadrul tuturor programelor. Bariere privind incluziunea școlară Dificultățile apărute în procesul incluziv nu sunt generate atât de natura cerințelor speciale ale elevilor integrați, cât mai recomandări pentru educatorii cu deficiențe de vedere, de modul nostru de a percepe acest process.

Clinici de ochi, Ekaterinburg Posts

În esență, este o problemă de atitudine. De exemplu, succesul incluziunii persoanelor cu handicap mintal depinde de cooperarea dintre toate instituțiile comunitare care au în responsabilitate educația specială, protectța socială și protecția juridică, care să asigure realizarea tuturor drepturilor lor. Din perspectiva psihosociologică, orice demers în abordarea strategiilor de implementare a învățământului incluziv sistemul de învățământ actual trebuie să pornească atât de la o analiza la nivel macrosocial, cât și de la o analiza la nivel microsocial a problematicii respective.

Dacă nu exista semnale favorabile la aceste niveluri de analiză eficientă integrarea riscă să rămână permanent sub semnul întrebării. Analiza macrosocială include: - disponibilitatea și interesul societății pentru integrare, evidențiate prin cadrul legislativ, sprijinul economic și logistic, factorii de decizie etc.

Analiza microsocială are în vedere: - disponibilitatea și interesul cadrelor didactice de a susține învățământul incluziv prin activitățile desfășurate cu colectivul claselor pe care le au în primire - educațiaincluzivă nu trebuie să se desfășoare prin dispoziții sau forme impuse ; - acceptul părinților sau aparținătorilor care au copii în clasele unde se practică integrarea - se evită astfel posibilele stări de tensiune sau conflict de pe parcurs.

Un criteriu important și actual este schimbarea mentalității societății față de persoanele cu CES și schimbarea mentalității acestor persoane față de ele, față de poziția lor în societate și tendința de afirmare la nivelul profesional pe care îl posedă. Persoanele cu probleme de sănătate sunt divizate în dependența de handicapul fizic, senzorial, mintal, intelectual.

Severitatea handicapului și mai ales cel mintal determină și poziția omului în societate. Nu pot fi întrunite toate condițiile necesare pentru ca un sistem să funcționeze impecabil încă de la bun început; în plus, schimbările stabile de mentalitate se produc în timp și numai după constatarea unor rezultate promițătoare.